voie sa primesc vizitatori...
Avandu-i colegi doar pe gardieni,
am gasit o portita spre a evada...
In castelul meu, stau acum,
privind printre gratiile aramii
ale tristelor ferestre...
Imi incordez auzul, sperand...
sa aud din nou fosnetul tainic al padurii,
chemarea apelor si a libertatii...
Zadarnic visez insa, caci tot...
Tot ce a fost acum nu mai e...
Si timpuri noi inlocuiesc timpuri vestede
astfel murind o preafrumoasa poveste.
